Refluxul gastroesofagian

Refluxul gastroesofagian este o afectiune cauzata de refluxarea continutului gastric in esofag, caracterizata prin simptome suparatoare, cu sau fara leziuni la nivel gastro-intestinal. Acest tip de conditie medicala afecteaza calitatea vietii pacientilor si uneori poate evolua pana aparitia unor complicatii. 

Simptomele  acestui tip de afectiuni se impart in doua categorii. Astfel, in cazul simptomelor tipice, intalnim bineinteles pirozisul, termenul medical ce se refera la acea senzatie de arsura in “capul pieptului” provocata de aciditatea stomacului si regurgitatiile. In cazul simptomelor atipice, putem intalni tusea cronica, sughitul cronic, laringita cronica, senzatie de globus, precum si durere toracica non-cardiaca, acest tip de simptome fiind intalnite mai rar.

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) poate fi de tip neeroziv sau in situatii inrautatite, de tip eroziv, atunci cand exista un contact prelungit al continutului in acid clorhidric cu mucoasa esofagului. BRGE de tip eroziv  poate conduce la esofagita, stricture esofagiene sau chiar sindrom Barret.

Tractul gastro-intestinal

Pentru a intelege procesul si ce se intampla de fapt, voi descrie tractul gastro-intestinal si procesele ce au loc la nivelul stomacului.

Esofagul transporta bolul alimentar de la nivelul cavitatii bucale in stomac. La trecerea dintre esofag si stomac se afla sfincterul esofagian inferior, ce functioneaza ca o valva. Aceasta valva permite alimentelor sa treaca in stomac, fara a le permite insa sa se intoarca pe traseul pe care l-au parcurs.

Stomacul are niste functii majore in digestia alimentelor ingerate. Printre aceste functii, se numara si depozitarea temporara a mancarii, contribuie la descompunerea acesteia in molecule mai mici ce urmeaza a fi absorbite in prezenta acidul clorhidric si a pepsinei, pe care el insusi le-a secretat. Totodata stomacul impinge bolul alimentar catre intestinul subtire, unde macromoleculele urmeaza sa se absoarba. Esofagul transporta mancarea de la nivelul cavitatii bucale in stomac, acestea unindu-se prin sfinctrul pilori.

Cand apare refluxul gastroesofagian?

Refluxul gastroesofagian poate sa apara in urma consumului de alcool, fumatului, sarcinii, obezitatatii si nu in ultimul rand a consumului unor alimente precum ciocolata, bauturile cu cofeina, grasimile, prajelile, mancarurile condimentate si picante.

Miscarile stomacului sunt controlate de sfincterul esofagian inferior, care in mod normal asigura o “bariera antireflux”. Functia sfincterului poate fi alterata. Astfel,  perturbarea acestei functii si a traseului alimentelor poate avea drept consecinta aparitia refluxului.

Variante de tratament pentru refluxul gastroesofagian

Ca variante de medicatie, putem folosi cu incredere antiacidele pentru tratamentul simptomatic pentru refluxul gastroesofagian. Antiacidele reduc cantitatea de hcl din stomac, nu actioneaza asupra bilei si pesinei, dar actioneaza rapid cu durata scurta de actiune. Exemple de antiacide: Hidroxid de Magneziu, Hidroxid de Aluminiu, Carbonat de Calciu.

Alternative naturale de tratament

Ajungem si la partea interesanta legata de sursele naturale de antiacide si cum le putem folosi in beneficiul sanatatii noastre.

O resursa naturala este reprezentata de alginati. Alginatii au la baza o sursa naturala si anume acidul alginic, o polizaharida regasita in peretele celular la algele brune, extrem de benefica. Modul de actiune al alginatilor este local si nu depinde de absorbtia in circulatia sistemica. Actioneaza formand un strat protector de gel care “pluteste” deasupra continutului stomacal, avand functia de bariera antireflux (acid gastric, bila, pepsina).

Alginatii sunt administrati in tratamentul simptomatic pentru refluxul gastroesofagian cum sunt pirozisul, regurgitatia acida sau indigestia, care apar indeosebi dupa mese sau in timpul sarcinii.

Alginatul de sodiu  protejeaza mucoasa esofagiana de continutul gastric iritant, iar acidul alginic reactioneaza cu dioxidul de carbon pentru a forma o punte flotanta de alginat.

Interactiunile medicamentoase intalnite in medicatia cu alginate sunt minime, actionand strict la nivelul stomacului, cu o durata de actiune de aproximativ 4 ore. Un avantaj major este reprezentat de faptul ca alginatul de sodiu incepe sa-si manifeste actiunea inca din primele minute de la administrare.

Cum actioneaza alginatii?

In primul rand, isi exercita actiunea asupra “buzunarului acid”, care este o sursa cosiderabila de acid gastric. ”Buzunarul acid” apare dupa masa, atat la pacientii sanatosi cat si la cei ce sufera de BRGE.

Cum are loc acest proces?

In repaus, atunci cand  nu mancam, mediul stomacului este acid, insa stomacul este gol. Post-prandial, alimentele stimuleaza secretia acida a stomacului. Efectul neutralizant al alimentelor scade aciditatea gastrica intr-o proportie marita, insa buzunarul acid este reprezentat de acea proportie ce nu a fost neutralizata. Se acumuleaza in stomacul proximal dupa masa. In al doilea rand,sursele de acid alginic prezinta fenomenul de mucoadeziune si emoliere.

Alginatii au proprietati mucoadezive datorita strcturii lor chimice. Intre mucoasa esofagiana si structura chimica a alginatilor apar interactiuni electrostatice, deci se explica si faptul ca alginatii adera la suprafata mucoasei stomaclului, protejand-o si formand un film persistent cu rol de bariera protectoare.

Alginatii pot reduce numarul acestor simptome, daca sunt utilizati corect.

Un alt beneficiu este ca pot fi utilizati inclusiv in  sarcina, constantandu-se in urma studillor clinice ca au oferit o ameliorare a simptomelor, la pirozisul diurn si nocturne.